Cand simti ca nu mai poti opreste-te, iesi afara, inchide ochii, respira adanc.
Asculta linistea si vei auzi vibratia. Simte. Danseaza in ritmul ei si vei invata sa plutesti, sa te detasezi de tot ceea ce te tine legat, vei invata sa traiesti pentru tine si sufletul tau.
Read MoreFiind asa-numita luna a femeilor, dupa atatea mesaje de bine si ate ros-albe, mi-a dat prin minte o idee buna de dezvoltat aici, ca tot e vorba in lumea asta despre egalitatea in drepturi si independenta femeii. Iar gandul asta al meu s-a nascut odata cu observarea faptului ca cele mai multe urari de bine, cadouri si flori le-am primit tot de la partea feminina.
De ce o fi asa?
Read MoreToti fugim de noi si de gandurile noastre cateodata, oricat de echilibrati incercam sa fim. Chiar si asa, puterea fiecaruia dintre noi creste fix atunci cand suntem convinsi ca nu putem sa continuam drumul, insa cu toate acestea o facem cu fruntea sus.
Read MoreOrice vis si plan am avut in vizor spre indeplinire a avut nevoie de timp. Sa zicem ca in alergarea lor continua (fie vorba intre noi, uneori in cerc) gandurile mele au mai sarit parleazul si au ajuns mult mai departe decat timpul si nevoia de a avea ceva si de ajunge undeva sau cineva.
Read MoreIn tumultul acestor zile am reusit sa gasesc cate o bucatica de liniste in fiecare seara, cu vorbe bune si suflete pline cu lumina, chiar daca gandurile s-au imprastiat in toate zarile si trupul a ramas obosit si nedormit – acum pe bune ca treaba asta cu insomnia incepe sa ma bantuie…
Read MoreNu stiu daca asta se intampla si altora, insa mie ideile bune de scris imi vin doar noaptea, fix atunci cand imi doresc cel mai mult sa dorm, cand sunt obosita si ma aflu la mijlocul drumului dintre vis si realitate – incat numai de cotrobait dupa unelte de scris nu-mi vine. Iar a doua zi (sau a treia, sau a patra…) cu greu imi mai amintesc franturi din compozitiile “geniale” ce-mi cresteaza creierul in noptile cu inspiratie. Saptamana aceasta am avut vreo 3 nopti de semi-insomnii de genul celor de mai sus, asa ca m-am pus astazi in fata unei pagini albe, cu speranta ca voi reusi sa exprim teoriile mele din ceasurile tarzii…
Read More… sau mai up to date, conform vietii in online.
Daca tot am depasit sarbatorile de iarna cu bine (sper) si fara vizite pe la Urgente cauzate de exces de sarmale si tuici, zic sa va urez si eu de bine, sa va pastati inima buna si liniste in suflet si in viata, sa aveti parte de fericire in fiecare clipa si sa (va) iubiti.
Read MoreSi vreau ca intrebarea mea sa nu te duca cu gandul la partea profesionala, ci la relatiile dintre oameni.
Cand si de ce am ajuns sa fim atat de lenesi si sa depunem efort foarte putin spre deloc in prietenii si iubiri?
De fapt, stai… cum le-am putea numi relatii daca noi nu investim in ele capitalul de care dispunem? Pentru ca – ghici ce?! – iubirea nu costa! Din iubire suntem facuti, iubirea o daruiesti si o primesti, in/din aceeasi directie sau in/din altele, in masura mai mare sau mai mica – cheia este sa nu iti creezi asteptari.
Si totusi, de ce nu depunem oricat de putin efort pentru a construi, pentru a invata si pentru a evolua impreuna?
Frica de Bau-Bau? E stupid sa iti fie teama de relatii de orice fel. Ok, inteleg, te-ai ars de cateva ori, ai avut experiente neplacute, ai obosit sa pui suflet in legaturile cu ceilalti si sa fii dezamagit. Dar sa stii ca tot tu gresesti – este vorba fix despre ceea ce ti-am scris mai sus sa nu iti faci – ASTEPTARI. Daca te-ai fript la limba cu prima gura de cafea inseamna ca nu vei mai savura niciodata cafea?
Atat de mult ne place sa avem un traseu zilnic bine stabilit, cu abateri putine si numai daca e musai, sa stim sigur ora la care ne culcam, varsta la care ne intemeiem o familie, ordinea in care facem toate lucrurile in viata, incat uitam sa traim de fapt fiecare clipa. Si uite-asa trece viata pe langa noi, iar noi suntem prea ocupati sa asteptam scurgerea timpului de la un eveniment la altul. Ne complacem in relatiile simple, care nu presupun efort, mici surprize, munca de cucerire si castigare a increderii si a respectului, auzim fara sa ascultam, actionam fara sa empatizam, judecam fara drept, ne facem singuri viata pustie si grea.
Asta e scuza preferata a tuturor. De fapt nu iti doresti intr-adevar si nu consideri importanta o anumita relatie cu cineva. Timp este. La capitolul prioritizari stam mai prost. Nimeni nu ti-ar putea spune cum sa imparti activitatile astfel incat sa ai timp pentru oameni dragi, din moment ce tu nu ai vointa/intentie de a face asta.
Ok, asta e o parte pe care am mai dezbatut-o pe aici… dar te mai intreb o data: a cui viata o traiesti? Cine iti dicteaza incotro sa te indrepti? Daca imi spui ca e o “forta exterioara” independenta de puterile tale, te rog sa te duci in camera ta sa reflectezi asupra celor sustinute si sa te intorci cand constientizezi ca esti stapanul propriei vieti si iti creezi drumul dupa bunul plac, de la nastere la moarte – iar cei pe care ii intalnesti pe drum au rolul de a te ajuta sa cresti! Vezi? Pentru tine este totul! Trebuie doar sa intelegi si sa accepti ce ti se ofera.
Dragul meu suflet, te provoc sa fii mai cald si mai deschis! Daca ti se pare ca exista o conexiune cu un altul, ai curaj si incearca oceanul cu totul, chiar daca e pericol de rechini si furtuni – risca! Lucrul cel mai important care trebuie retinut in urma greselilor facute este sa nu ne dam batuti! Gandeste-te putin la toate lucrurile prin care ai trecut pana acum – ale’ mai nasoale si mai cretine. Ai o imagine in minte, da? Eh, acum priveste-te intr-o oglinda (sau in ecranul pentru selfie) si analizeaza punctul in care ai ajuns datorita lectiilor invatate. Porneste cu fruntea sus in noile aventuri din viata, deschide-ti inima si bratele pentru lucrurile bune si asta vei primi!
Read MoreIn urma cu doi ani m-am virusat cu trojanul calatoriilor si e singurul parazit de care nu imi doresc sa ma vindec – si ce bine ca nu are leac! Iar daca atunci si acolo mentionam despre pozitiile de somn adoptate pe locul din avion, acum si aici pot scrie un manual despre somnul in autocar/tren (care exista si nu prea, este posibil si imposibil in acelasi timp, un adevarat paradox).
Read MoreGata! Nu se mai poate asa! Trebuie sa recunosc si o fac in mod public! Este mai mult decat evident si cred ca este timpul sa dezvalui acest lucru.
Sufar de depresie… de toamna.
Read More