Mariuca Nastasiu

tipa cu pantofii galbeni

zapada nu e pentru Bucuresti

Posted by on Jan 25, 2012

azi dimineata cand am iesit din bloc, am avut un sentiment placut pentru cateva secunde…ningea atat de frumos si era un viscol inecacios, incat am simtit ca m-am intors in timp, ca eram mica, la tara, impotmoliti cu masina undeva in camp si ca a venit tataia cu sania si calul dupa noi…asta a fost pana am calcat intr-o balta si am revenit la realitate.

iarna aici in bucuresti e atat de urata, oricat de frumos ar incerca zapada sa imbrace totul in alb. unde crezi ca e mai sigur sa calci, nimeresti o balta in care iti intra piciorul pana la glezna. iar daca nu ai incaltari impermeabile, e o idee buna cea cu pungile in picioare, peste sosete (eu uitasem de ea). si nici atunci nu e sigur ca o sa scapi fara sa te uzi la picioare si sa ai senzatia aia ca in loc de picioare ai sloiuri de gheata.

acasa zapada parca se depune altfel…acolo nu zici ca iarna e din alt peisaj, ci e si ea “la ea acasa”. n-am avut norocul sa vad prea multa zapada de sarbatori, atunci cand toata lumea s-ar fi bucurat. iar acum, cand am ce vedea, sunt in locul nepotrivit pentru peisajul de poveste. nu sunt un mare fan al iernii si cu atat mai putin al sporturilor de iarna, dar mi-e atat de dor sa ma joc cu zapada si sa ma dau cu saniuta…

Read More

hapciu time

Posted by on Jan 14, 2012

eu credeam ca sezonul racelilor a fost pana in sarbatorile de iarna. my big mistake. n-am gandit logic si n-am luat in calcul toate posibilitatile; la urma urmei poti raci si vara.

de cand m-am intors de la Piatra-Neamt tot incerc sa-mi fac timp sa dorm alea 12 ore incontinuu, sa nu ma mai simt atat de obosita. nu mi-a iesit in primele 2 nopti, in ciuda faptului ca inainte de a ma baga in pat am baut cate un plic de theraflu dizolvat in apa fierbinte. cica ar fi si somnifer…am transpirat (si cica e bine, pentru ca iese raceala) dar de dormit si odihnit tot n-am reusit. si nici in urmatoarele nopti, pentru ca ajungeam tarziu acasa si trebuia sa ma trezesc devreme… facultate/proiecte/chestii…si daca tot e sambata, azi mi-a iesit schema. dar cred ca s-a intors raceala. presimt ca tot weekendul voi fi inconjurata de cani de ceai si servetele.

asta ma face sa-mi amintesc de ultima raceala…de anul trecut :)) funny story…locuiam la un pas de aici, in Stefan cel Mare si stateam doar cu frate-miu, eu intr-o camera, el intr-o camera. liniste si pace – exact ce nu-mi trebuie cand sunt racita. i need people care sa-mi ia gandul de la situatia in care ma aflu, de copil neajutorat. raman in pana de servetele. BIG PROBLEM! sa-l trimit pe Vlad? cum sa-l deranjez? ametita, cu ochii rosii si umflati si cu nasul infundat, ciufulita, cu hainele de stat prin casa, ma duc la super-market (aproape). iau o cutie de servetele oarecare si ciocolata. ajung la casa, gagica de-acolo cu o privire blanda, ma compatimeste “nu merita sa plangi pentru el. ce-i al tau o sa vina”…in mintea mea: stai cucoana, la ce te referi? cu mine vorbesti? care EL? :-o ii zambesc tamp, ma uit la ea ca la o ciudatenie, platesc si ies. ajung acasa, ma uit pe cutia de servetele pe care erau desenate cateva inimioare fisurate :-| si scria “corazon roto” (traducere: inima rupta). si am inteles in cele din urma cuvintele de incurajare si bunele intentii ale casierei…mai ales ca mai aveam si ciocolata. si m-a ajutat fatza :))

acum ar trebui sa ma duc sa fac niste cumparaturi pentru casa. dar cred ca las pe mai tarziu/zilele urmatoare, sa nu se intample la fel :)) nu ca m-ar deranja, chiar ar fi comic rau, dar ar strica magia daca s-ar intampla de 2 ori acelasi lucru :))

Read More

in the end, THANK YOU ALL!

Posted by on Jan 10, 2012

am trecut prin vacanta ca voda prin loboda. am asteptat zilele de festival la fel cum imi astept ziua de nastere. poate cu mai multa nerabdare. si au trecut atat de repede…dar am reusit sa savurez fiecare moment. am dormit putin, am ras mult si cu pofta, am cunoscut cei mai frumosi oameni si mi-am marit lista de prieteni. urmeaza “intalnirile de feedback” :P si pe astea le astept cu sufletul la gura. oricum stiu foarte bine ca toata lumea va lauda festivalul si ne vom minuna cat de frumos a crescut Filmul de Piatra. de la o editie la alta suntem mai implicati si mai indragostiti de ceea ce facem.

am avut alaturi de noi very special people. si vreau acum sa multumesc din suflet bloggerilor care au fost deschisi invitatiei de a participa si care au scris despre noi si despre rezultatul muncii noastre atat de frumos. multumesc din suflet Anne-Marie, esti o fata cu un suflet mare mare si frumos si ma bucur mult de tot ca am avut ocazia sa ne cunoastem si sa devenim prietene! multumesc Turistu si Andi ca ne-ati fost alaturi si va asteptam cu mare drag si la urmatoarele evenimente!

multumesc scumpilor si harnicilor voluntari care au primit pe toata lumea cu zambete si cu bratele deschise. mai e cazul sa mentionez ca de fiecare data cand ne ciocneam unii de altii pe holurile Consiliului Judetean Neamt, ne luam in brate? ;))

au fost 4 zile minunate. nu cred ca se gasesc cuvinte pentru a exprima ce am simtit noi cand am vazut numarul mare de persoane prezente in sala, plus cele care asteptau pe hol sau pe afara sa se mai elibereze putin.

sunteti geniali!

 

Read More

pe cai, ca se filmeaza!

Posted by on Jan 5, 2012

mai sunt aproximativ 4 ore pana la momentul mult asteptat de toata lumea: competitori, invitati, echipa si prieteni (pietreni sau nu). toata lumea alearga in toate partile, se agita. vorbim, facem glume dar si muncim. suntem friendly si raspundem oricarei intrebari (legate de Festival, desigur).

abia astept sa vad reactiile “fierbinti” ale prietenilor-bloggeri, parteneri FdP, Anne si Turistu`. oameni foarte faini care-mi sunt tare dragi. va primim cu inimile deschise, cu zambetul pe buze si speram sa va placa, sa apreciati efortul depus de noi in incercarea de a va scoate din rutina!

Read More