Noroc de curatenia de primavara – asa ma mai impiedic si eu de laptop prin casa si mai sterg praful de pe el… Iar acum, daca tot am dat de el, m-am gandit ca ar fi bine sa va mai scriu despre una-alta, sa va…

A durat mult pana sa ajung aici, insa in acelasi timp simt ca am apartinut acestei idei dintotdeauna si stiu ca mai am cale lunga de batut pana sa ajung acolo unde mi-e tinta. Dar n-o sa va scriu astazi despre drumul meu, despre timpul…

E final de an si, ca de fiecare data, cu totii tragem linie si adunam bunele – relele putem sa le lasam uitate in gaurile negre pe care le-au format chiar ele, sau le putem trimite in Lumina, pentru a ne elibera pe noi insine.…

Am zis de atatea ori ca eu nu as putea sta legata de un scaun timp de 8-9 ore, la un loc de munca, incat ma minunez si nu imi vine sa cred ca totusi sunt capabila sa fac asta – si mi-a trebuit vreun…

Nu sunt o fire sportiva, iar singura activitate pe care o practic intens si care imi pune muschii in miscare este mersul pe jos – in pas alert sau agale, pe toate strazile mai umblate si mai neumblate, in natura sau in jungla urbana, si…

S-a incheiat cu bine inca o calatorie a mea pe meleaguri nepasite si nevisate pana acum. Intre timp am implinit un an de #tipacupantofiigalbeni si de cateva zile am inchinat un pahar in cinstea primului an intr-un domeniu de activitate nou pentru mine – turismul.…

Acum o luna eram pe ultima suta de metri cu pregatirile pentru cea de-a doua editie TEDxPiatraNeamt – The Science of Success. De ce scriu abia acum? Pentru ca…

Revin in peisajul online cu vesti despre ce pregatesc atunci cand nu sunt pe aici. Daca isi mai aminteste cineva, prima data cand am pomenit despre Tipa cu Pantofii Galbeni a fost inaintea primul eveniment TEDx Piatra Neamt, mai precis anul trecut in luna mai…

Una dintre lectiile importante invatate in viata mea de pana acum, este aceea ca oamenii intra in viata ta cu un scop si fix atunci cand ai mai mare nevoie de ei – sa te invete, sa ii inveti, sa te iubeasca, sa ii iubesti,…

In fiecare zi se intampla sa simt lipsa cuiva, sa ma cuprinda un dor mai mare decat simt ca pot duce… dar la finalul zilei ma intorc in amintiri, imi strang oamenii dragi in brate – pentru ca pe unii doar acolo ii mai gasesc…