Mariuca Nastasiu

tipa cu pantofii galbeni

Realitatea din desenele animate

Posted by on Mar 6, 2019

Acum ceva timp m-am pierdut intr-o tornada de ganduri care au atras dupa sine o multitudine de evenimente neplacute si imprejurari negative, zone din care nu am stiut cum sa procedez pentru a iesi mai repede. Ma intelegeam destul de greu cu parintii, prietenii ma intrebau mereu de ce sunt abatuta, colegii nici nu aveau idee cum sunt eu de fapt.

A durat vreun an sa ma regasesc si sa schimb macazul. Ajungeam acasa in fiecare seara atat de epuizata si demoralizata, incat nici macar un somn cat un weekend nu imi era suficient. Naiva de mine, in loc sa caut modalitati de a iesi din zona toxica in care ma afundam, ma uitam dupa solutii temporare de amuzament: o plimbare, o petrecere, o simpla iesire la o cafea, un film, muzica, pana am ajuns la desenele copilariei. Nu stiu daca vi s-a intamplat sa revedeti diverse episoade din desenele animate pe care le urmareati cand erati mici si sa intelegeti cu adevarat povestile din spatele culorilor.

De exemplu mie imi placea foarte mult Sailor Moon – pe atunci eram fascinata de personajele fusiforme, de ce reprezinta fiecare super-eroina si de puterile lor. Le-am redescoperit prin 2015 si am realizat ca fiecare episod era o lectie de viata, lupta dintre bine si rau in toate formele ei – daca as fi avut rabdare pana la final, as fi invatat multe lucruri de mica, fara sa le caut explicatia dupa ce ma loveam deja de diverse situatii in realitate.

Ei, in starea mea din ultima vreme am regasit importanta si esenta desenelor animate. De data aceasta am invatat multe de la ursuletul Winnie (probabil cea mai profund-psihologica animatie :)) ). Daca va amintiti de gurmandul si pofticiosul Winnie, stiti cu siguranta ca avea o multime de prieteni: Eeyore, Piglet, Tigger, Rabbit, Owl, Kanga ┼či Roo, fiecare reprezentand un derapaj de la normalitate:

  • Magarusul Eeyore este depresiv, dar prietenii lui il iau cu ei in toate drumetiile si nazbatiile lor, fara sa fie influentati de starea lui posaca.
  • Piglet e purcelusul timid si anxios, cu o lipsa de incredere vizibila – dar chiar si asa, nu lipseste din peisaj cand prietenii au nevoie de el.
  • Tigger are ADHD si este peltic – nu sta locului o clipa, vorbeste mult si e dornic sa sara in ajutorul celorlalti.
  • Rabbit are o tulburare obsesiv-compulsiva: face lucrurile intr-o anumita ordine si isi pierde cumpatul atunci cand ceilalti nu ii inteleg logica si se comporta diferit.
  • In ciuda a ceea ce reprezinta o bufnita, Owl din desenele cu Winnie the Pooh este dislexic si are pierderi de memorie.
  • Kanga este excesiv de protectoare cu Roo, care, la randul lui, a dezvoltat o forma de autism, nefiind capabil sa detecteze pericolul, tocmai din cauza faptului ca mereu a fost in siguranta in marsupiul mamei.

Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu ii cere altuia sa se schimbe, ei pur si simplu se iubesc si se accepta asa cum sunt, isi sunt alaturi in orice moment, se protejeaza si se ajuta reciproc. Exact cum ar trebui sa se intample si in lumea reala. Unii oameni poate sunt Piglet si Tigger in acelasi timp, altii Eeyore, Owl si Kanga, iar in altii il poti regasi pe Winnie cu toti prietenii sai. Dar asta nu inseamna ca sunt mai putin iubit sau apreciati de catre cei din jur.

Lucrurile care ne deosebesc ne fac speciali si fiecare aduce un plus de valoare si lumina in cercul sau de prieteni, oricat de morocanos, zgomotos, rusinos sau temator ar fi. Atata vreme cat fiecare dintre noi se iubeste pe sine si isi constientizeaza posibilitatile, bunele si relele, dragostea celorlalti vine de la sine.

P.S.: Eu am fost Eeyore, Piglet si Owl. Acum am urechile si nasucul lui Piglet si sunt jumatate din Owl :))

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!