Ganduri nelinistite
M-am trezit astazi dimineata cu o stare ciudata. De fapt… ce spun eu ca m-am trezit, cand nici nu am dormit? In putinul timp in care am avut ochii inchisi, gandurile mi-au zburat prea departe si s-au intors cu durere, asa ca ziua mi-a fost sucita complet. Atat de sucita, incat astazi nu am zambit ca de obicei – imagine that! – iar compania mea nu a fost cea mai agreabila intre prieteni.
Asadar, m-am gandit ca dupa ce mai scriu doua-trei randuri aici voi fi un pic mai limpede si imi voi reveni. Nu de alta, dar starea asta nu e placuta nici pentru mine, ce sa mai zic de ai mei, care ma tot intreaba ce am si mie imi lipseste cheful de vorba…
Visele de azi-noapte mi-au readus aminte ce inseamna pierderi si dureri de suflet. Si stii cand cunosti intr-adevar lipsa si golul? Atunci cand acea persoana (sau acele persoane) nu mai sunt fizic intre noi. E greu sa faci pe cineva sa inteleaga ca o despartire de 200km nu inseamna un capat de lume si/sau o tragedie, din moment ce aceia carora le explici nu stiu ce inseamna de fapt o pierdere, nu inteleg ce inseamna sa ti se sparga sufletul.
Sunt lucruri atat de simple si par clisee toate randurile astea pe care le scriu aici, pentru ca si tu stii foarte bine ca asa stau treburile. In fiecare zi ni se da sansa de a ne bucura de ceea ce exista in jurul nostru, de a zambi si de a-i face pe ceilalti sa nu se simta singuri, chiar daca sunt. Un simplu mesaj trimis unui om drag, o privire blanda sau un degetel tinut strans de manuta unui bebelus fac ca viata sa conteze.
Si viata oricum are acelasi pret pentru toti – dar depinde de tine cand, cum si in ce fel vrei sa platesti.
Sa ai o seara dupa cum ti-e sufletul!