dulceata de soc
fructe de soc
la fel ca multi dintre voi, in copilarie imi petreceam mult timp la tara, la bunici, in special vacantele. cea de vara era un vis, normal, nu pentru ca scapam de teme, ci putem sa dorm mai mult – mereu am avut o problema cu trezitul la 7.00
normal ca aveam si un partener de joaca si boroboate. ne cunoastem de la 2, respectiv 3 ani (ea e mai mare), deci as putea spune ca ne cunoastem de o viata, fara exagerari. am fost mereu impreuna, fie bune, fie rele si chiar daca nu vorbim zi de zi, sau poate chiar trec luni intregi fara sa auzim vesti una de la cealalta, cand ne intalnim stam la povesti si uitam de tot.
la 10-11 ani, ramanea mai tot timpul singura acasa asa ca o vizitam zilnic, faceam haine pentru papusi, chinuiam pisicile, sau stateam la plaja. intr-o zi ii lasase mama ei clatite, pentru ca ea sa le umple cu ce vrea sa manance: branzica, gem de prune, dulceturi de toate felurile. m-a intrebat si pe mine: vrei o clatita cu dulceata de soc? nu mai mancasem in viata mea, cu oarecare retinere, am zis “da”. si m-am indragostit. le rugam si pe mama si pe mamaia sa-mi faca si radeau de mine, ca nu exista asa ceva, ca cine stie ce “bozi” am mancat. pe la 14-15 ani ma hotarasc sa fac singura dulceata minunata. cer reteta de la mama prietenei mele si plec la cules de soc, impreuna cu prietena mea. foarte usor si rapid am cules o galeata de 5 kg cu soc (precizez ca este vorba despre bobitele de soc, fructe, nu flori). distractia a inceput cand le-am curatat de pe manunchi. e nevoie de rabdaaare! am obtinut aproximativ 2 kg de bobite. reteta spune “kilogram pe kilogram”, adica daca ai un kg de soc, pui un kg de zahar, plus o lamaie taiata bucatele. prima mea dulceata a iesit perfect! i-am vrajit pe tata si pe Dutzi, nu pot spune acelasi lucru si despre mama. ea-i zice “dulceata de nebunele”, pentru ca bobitele de soc seamana foarte mult cu bobitele unei plante toxice si credea ca nu am facut diferenta intre cele doua.
dupa vreo 4 ani de pauza, in weekend am facut din nou dulceata de soc. sambata am cules bobitele impreuna cu un verisor (mi-a luat vreo 2 ore jumatate sa le curat de pe manunchiuri) si am obtinut vreo 3kg si jumatate – dulceata aceasta nu scade la fiert (nu am retinut asta…si am fiert-o vreo 5 ore)… greu mi-a fost cu borcanele, pentru ca nu prea mai aveam goale 
dar am rezolvat in cele din urma… si mi-au iesit 3 borcane de 800g si 9 din astea mai mititele. deja sunt impartite: unul la tata la servici, unul pentru cea mai buna prietena, unul pentru verisorul care m-a ajutat sa le culeg, unul o sa ajunga la Dutzi si inca unul pe la Iasi. la anul incep sa le comercializez 
este foarte buna in combinatie cu lapte cu gris, budinca de orez, clatite, sau pe paine cu unt.
fructele de soc crude au un gust ciudat, de iarba verde, sa zicem, dar in dulceata sunt minunate. nu pot sa va descriu cam cu ce ar semana, va spun doar ca au foarte multe seminte, care se simt in dulceata si ii dau o aroma deosebita. in zona noastra fructele de soc ajung la maturitate cam pe la mijlocul lunii septembrie, cu siguranta in Sud sunt numai bune de dulceata spre sfarsitul lui August.
stiu ca socul prezinta foarte multe beneficii, indiferent de forma in care este consumat. ajuta la tratarea acneei si a petelor de pe piele, lupta impotriva reumatismului si a infectiilor, puternic antiinflamator, te ajuta sa alungi raceala mai repede si in cazul in care vrei sa slabesti.
va sugerez sa incercati. veti avea de castigat, pe bune 
eh, acum vin acasă :)
bun ca te-am convins