Mariuca Nastasiu

Tipa cu Pantofii Galbeni

Despre Femei si Barbati

Posted by on Feb 6, 2021

Am remarcat ca 54% din vizitatorii unici ai blogului sunt barbati (nu, nu am 5 de toti, intre care 3 sa fie iubitul, fratele si tatal). Puteam sa jur ca femeile detin majoritatea aici, insa sunt placut surprinsa de acest procent. De aici reiese ca randurile mele, desi uneori mai profunde, emotionale si spirituale, isi gasesc calea si spre sexul masculin despre care se presupune ca nu ar avea inclinari atat de puternice spre aceste subiecte imprastiate de mine pe si printre randuri. Chiar daca unii poate imi citesc blogul doar pentru amuzament, sunt incantata ca informatiile mele ajung la un public variat, deoarece cumva tot isi fac loc subtil in subconstientul lor.

Si daca tot mi-a sarit in ochi procentul si am inceput sa scriu despre barbati si interesul lor fata de ceea ce debitez eu aici, astazi imi doresc sa aduc in prim-plan feminismul (ziceti drept, chiar nu v-ati asteptat la asta!). Imi doresc sa ajung momentul in care pot spune ca traiesc intr-o societate care a reusit sa gaseasca o cale de mijloc pentru intelegerea dintre barbati si femei. Asa cum probabil ati inteles in decursul timpului, extremele nu m-au incantat niciodata, asa ca pana se schimba ceva in lume, lucrez in dreptul meu la acest drum echilibrat.

Am citit astazi un articol despre lucruri interzise femeilor in anii 1950 si cat de departe a ajuns emanciparea femeii in zilele noastre. Unele lucruri imi erau cunoscute deja, altele nu, insa am petrecut cateva ore in fata calculatorului citind atat istorie, cat si articole recente, astfel incat sa se inteleaga mai jos avantajele si dezavantajele acestor schimbari din lume la capitolul diferentierilor dintre sexe.

De exemplu, am aflat ca in trecutul nu foarte indepartat:

  •  femeile nu puteau deschide un cont in numele propriu, nu puteau incheia acte de vanzare-cumparare si nici sa ia decizii cu privire la interventiile chirurgicale propuse de doctori – toate acestea erau facute de sot sau de tata, adica musai de un barbat. De acolo a ramas treaba cu femeia care face cumparaturi cu cardul barbatului ;).
  • casatoria unei femei cu un cetatean strain era pedepsita in multe tari cu inchisoare intre 1 si 25 ani. Asa se pastra puritatea raselor. In unele tari legea viza atat femeile cat si barbatii, in altele doar femeile. In zilele noastre nu ar fi o problema ca e interzisa casatoria; e permis concubinajul. Cine se iubeste gaseste o cale, cine nu, gaseste o scuza.
  • femeia nu putea solicita divortul din cauza violentei domestice oricate probe ar fi adus, violenta in familie nefiind act penal. Daca femeia raspundea cu NU solicitarii sotului de a intretine relatii sexuale, ea era de multe ori silita si batuta, iar sotul nicidecum tras la raspundere. Sau, pe partea cealalta, in urma refuzului femeii, sotul putea cere divortul in instanta, fara probe. Pentru ca… de-aia!
  • in Romania se introduce dreptul de vot universal pentru populatia majora, indiferent de sex, prin Constitutie in 1946. Chiar si asa, din cauza noului regim instaurat, femeile din Romania au votat pentru prima data in cadrul unor alegeri libere in 1990. Pana atunci nu aveau nici ce si nici pe cine sa voteze, ca de ce – oho, erau suficiente motive…
  • desi in perioada comunista in Romania femeilor li se recunostea dublul rol, productiv si reproductiv, beneficiind de locuri de munca, oarecare independenta economica fata de barbati, acces la educatie si asistenta statului in cresterea copiilor, toate acestea erau mai mult de fatada, reprezentand interesele si viziunea partidului – adica statul iti crestea copiii cand tu te intorceai imediat dupa lauzie sa muncesti “cu drag si spor pentru-al tarii viitor”.
  • tot in perioada comunista, tot in Romania, exista o taxa de celibat: ti se oprea un procent de 10% din salariu daca ajungeai la varsta de 25 ani si nu aveai cel putin un copil, indiferent daca erai barbat/femeie casatorit/a sau nu. Multe femei apelau la medici pentru a le emite adeverinte in care se mentiona ca nu pot avea copii. Daca ele erau absolvite de plata taxei, nu era valabil acelasi lucru si pentru sotii lor, care puteau avea copii, asadar erau impinsi sa calce stramb pentru a nu mai fi taxati. Si pentru ca avortul era interzis (cu cateva exceptii), s-au nascut multi copii nerecunoscuti de tata, care au ajuns sa umple orfelinatele in care erau crescuti in conditii inumane.

Si uite ca astazi putem spune ca suntem oarecum mai civilizati si cu o gandire un pic mai deschisa. Dar se poate si mai bine!

Nu sunt de acord cu femeia la cratita nici pe departe si nici cu barbatul uitat la locul de munca. Fiecare detine anumite roluri in viata, care, daca ar fi pe deplin asumate si respectate, ar duce la o evolutie accelerata a omenirii. Odata cu respectul fata de propria persoana si rolul asumat, se naste respectul fata de persoana de langa tine si rolul ei. Asa se propaga intelegerea si dispar conflictele pentru putere. Da’ nuuu! Ce? Intelege Gheorghe dintre vii ca nu trebuie sa ii dea o palma nevestei daca nu a apucat sa mulga vaca pana la ora mesei, pentru ca a avut mai mult de plivit in gradina si din cauza ei acum el are o treaba in plus? Ne impotmolim in tipare si preconceptii care nu se mai aplica unei lumi cu pretentii moderne.

De ce s-a ajuns atat de departe incat femeia a uitat sa fie femeie, iar barbatul barbat? Din cauza recompenselor materiale. Si asa ne intoarcem in preistorie, cand femeile erau independente, parcurgeau distante mai mari decat barbatii in cautarea unui camin, erau divinizate pentru faptul ca poarta viata in pantec si chiar mergeau impreuna cu barbatii la vanatoare si la muncile agricole. Pana s-a ajuns la acumularea de bunuri. Din cauza ca femeile aduc pe lume copii, existau perioade in care acestea nu munceau, pe cand barbatii nu aveau pauze, asadar cei din urma “castigau” mai mult. Pana in acel punct femeile au fost pe picior de egalitate cu barbatii – odata cu aparitia recompenselor pentru munca depusa s-a nascut si razboiul continuu pentru primul loc. Cand de fapt nici macar nu exista un loc 1 si un loc 2. Topurile astea ne vor aduce sfarsitul.

Astfel s-a intrat intr-o bucla: barbatul, de prea multa putere, a inceput sa abuzeze de statutul femeii, iar ea satula de rolul inferior s-a revoltat. A inceput prin a-i incalta pantofii cu toc, apoi ea a preluat munca la camp a sotului/tatalui/fratelui plecat in razboi. Si s-a ajuns iar in punctul in care s-a demonstrat ca femeile pot face lucrurile pe care le face un barbat, pe langa ceea ce ii este dat unei femei: sa creeze viata. Insa de aceasta data barbatul tinde sa fie marginalizat in ecuatie – de scos complet e imposibil, caci ar disparea omenirea. Si nicicum nu-i bine.
Sustinerea reciproca ajuta mai mult decat ambitiile de “eu pot mai mult” si “eu pot mai bine”.

Am ales sa nu intru in partea spirituala si sa nu discut despre energia feminina si cea masculina si ce implica, tocmai pentru  ca articolul sa fie mai usor de digerat pentru toata lumea. Poate voi atinge aceste subiecte intr-o postare viitoare. 

Pana atunci, gandul bun sa va insoteasca!

Submit a Comment

Your email address will not be published.

Mariuca Nastasiu