Soare, fericire si multa iubire
Cu greu am reusit sa dorm, tot analizand cum sa-mi pun gandurile in ordine sa va povestesc cat de frumoasa a fost ziua de ieri. Dar ce zic eu “frumoasa”? Ar trebui sa se inventeze un cuvant care sa cuprinda toate trairile pe care le are cineva atunci cand vede si simte fericire, bunatate, caldura, iubire, bucurie, zambet… pfuuu… continuati voi lista.
Am cunoscut-o pe Barbara Langellotti in luna aprilie, cu 2 zile inainte de Sf. Pasti. V-am povestit aici despre prima intalnire, atunci cand a inceput minunata noastra poveste. Iar pe Orlando Nistor, sotul, cateva saptamani mai tarziu, la deschiderea spatiului de coworking, 6AM, despre care am scris aici. O luna mai tarziu m-au invitat la nunta si Barbara m-a intrebat daca vreau sa fiu domnisoara de onoare. Am zis “Da” inainte sa termine intrebarea si apoi am asteptat nerabdatoare marele moment, cel de ieri.
Inca nu am toate cuvintele la mine sa descriu cat de frumos a fost. Si chiar daca va pun sa va imaginati un print si o printesa intr-un cadru de basm, tot ar fi prea putin.
Vineri am insotit-o pe miresica in tot drumul pe care l-a parcurs pe ultimii centimetri de pregatiri si i-am oferit tot suportul moral de care am fost capabila, probabil prea putin fata de cat ar fi avut nevoie. Iar ieri, pentru a compensa faptul ca nu aveam cum sa ajung sa iau mireasa de acasa (una dintre misiunile domnisoarelor de onoare), am fost cu ea cand si-a aranjat parul, cu ocazia asta verificandu-i si starea de spirit: daca vineri era stresata si obosita de-i venea sa lase totul balta si sa puna alta mireasa in locul ei 
, sambata a fost foarte energica si nerabdatoare.
Cateva ore mai tarziu, dupa machiat, coafat si imbracat, ne-am intalnit la Biserica “Pogorarea Sfantului Duh” din Piatra Neamt. Miri de vis, nasi de vis (sau de VIP – Oana Turcu si Cristi Brancu), o ceremonie de vis. Emotii, zambete, multa iubire plutind in aer, tot ce e mai frumos concentrat intr-un singur loc. Imagine that! Sunt convinsa ca nu vei reusi!
Ne-am mutat, apoi, la locatia nuntii, cortul pentru evenimente amenajat la Balad’or – aici e completarea imaginii vizuale de mai sus, cu “peisaj de vis”. Aranjamente florale superbe, lumanari peste tot, fructe, prajituri delicioase, norisori de fericire in aer, muzica extraordinara (Feelings – these guys are on fireee!), surprize peste surprize si mancare deeelicioasa.
Habar nu am ce sa va mai zic, pentru ca vedeam totul ca fiind perfect. Poate ar trebui sa va spun ca am ajuns la ora 6 acasa, aflandu-ma printre ultimii care au plecat de la nunta… da, eu si fotograful, impreuna cu cameramanii.
Barbara a realizat la atelierul sau rochiile celor 6 domnisoare de onoare. Inca nu am poze cu noi toate, dar cam asa aratam eu (cu multumiri speciale adresate Nicoletei):
Si pentru ca nu am avut deloc timp pentru poze cu mirii, abia dimineata am reusit sa ii rapesc pentru cateva secunde si sa ii am doar pentru mine. Ce bine ca eram cu totii inca flawless! Zambetele noastre spun totul!
Barbara, Orlando, nu va doresc doar “Casa de piatra”, ci si multa sanatate, copii minunati care sa va aduca si mai multa fericire decat sunteti pregatiti sa primiti, viata plina de iubire si ani incarcati cu tot ce e mai bun! Va sunt recunoscatoare pentru frumoasa prietenie pe care am legat-o si va transmit toata dragostea mea!
Iar nasilor vostri le doresc sa ramana la fel de tineri si zambitori, asa cum i-am cunoscut, sanatosi, voiosi, plini de energie pozitiva si distractivi!
