mutza

alone she lies waiting
surrounded by gloom
invated by shadows
painting the room
the light from the window
cuts trough the air
and pins the child lying there
scared of the moon

she pulls up the covers
and shivers in fright
she hides from the colour
that rides on the night
the light through the window
that lights up the sky
and causes her moanfull cry
scared of the moon

there`s nothing wrong
don`t be bothered they said
it`s just childish fantasies turning your head
no need to worry
it`s really too soon
but there she lies shivering
scared of the moon

scared of the moon…

the years go by swiftly
and soon childhood ends
but life is still fearful
when evening descends
the fear of a child
still intrude the night
returning on beams of light
scared of the moon

the feeling of terror
she felt as a youth
has turned from a fantasy
into the truth
the moon is the enemy
twisting her soul
and taking it’s fearful tone
scared of the moon

but now there are others who sit here alone
and wait for the sunlight to brighten their gloom
together they gather
the loners see shade
but knowing just why they`re scared
scared of the moon

scared of the moon…

mi-am adunat in bagaje toate gandurile, bune si rele, visele si insomniile, rezervele de zambet si aer curat si am pornit inapoi spre bucuresti. cu ochii aproape lipiti de somn, am incercat sa rememorez in totalitate zilele petrecute acasa, nu doar pentru a umple cele 6 ore de drum, ci si pentru a zambi din nou cu acelasi avant. putini ma cunosc asa cum sunt intr-adevar. de ce? poate pentru ca multi iau de buna o fotografie pe marginea careia isi fac notite cam cum as putea fi eu. sau poate ca nu indraznesc niciodata sa imi adreseze vreo intrebare privitoare la persoana mea. sau, inca o varianta, problema e la mine: sunt (la prima vedere) un cub de gheata. raspunsul ar putea fi: cate putin din fiecare varianta de mai sus. nu dau exemple dar stiu cine mi-a creionat un portret care nu are nicio legatura cu realitatea. nici macar daca privesti din punct de vedere abstract. dar avem loc toti pe pamant. am simtit in ceafa si in obraz priviri curioase dar nu am auzit nimic. si da, am o problema de incredere si poate las impresia unui cub de gheata. oamenii se schimba de la o zi la alta, iar gusturile nu se discuta. in fond, viata merge inainte si noi cu ea sau pe langa. am avut zile de liniste dar m-a trezit brusc bataia unei inimi. nu…nu a unui el, pentru ca nici nu-l astept si nici nu-l caut. ci inima agitata a haosului…

m-a atentionat cineva astazi ca nu mai scriu asa des (aceeasi persoana mi-a refuzat si invitatia la cafea/ceai pe motiv de “bad timing”). daca erai cititor fidel asa cum sustii, stiai ca nu scriu decat atunci cand simt nevoia!
postul asta era oricum programat de ceva vreme, deci nu m-ai determinat tu sa-l scriu, asta asa…sa nu te umfli in pene
sunt tare fericita ca am venit acasa. mi-a fost dor de multe persoane, locuri si lucruri. putin socata de modificarile din trafic, dar pot fi trecute cu vederea, atata vreme cat nu am masina si nu conduc
mi-am facut prieteni in randul colegilor de la facultate si ma intreaba aproape tot timpul “pe mine cand ma iei la piatra neamt?”…inca ma gandesc daca sa pastrez oraselul doar pentru mine sau sa-l arat si lor azi am iesit sa ma plimb putin si m-am bucurat ca oamenii nu sunt asa de imbufnati si stresati si agitati ca in capitala. si am zambit. si voi zambi mult zilele astea pentru ca sunt fericita acasa si nu-mi pasa ce zic ceilalti “o sa te obisnuiesti in bucuresti, o sa iti placa si nu o sa mai vrei sa pleci”. m-am obisnuit deja dar asta nu inseamna obligatoriu ca trebuie sa imi placa. compenseaza facultatea, pentru ca ma atrage foarte mult comunicarea si imi sunt explicate in detaliu chestii pe care le stie oricine. si e falsa teoria conform careia numai in capitala ma pot realiza in domeniul vizat.
daca nu apuc sa ies cu cineva, trage-ma de maneca
va pupa mama! de acasa!!!

Hai sa o ajutam pe Sabina. Pentru ca ne sta in putinta si pentru ca si ea ar face la fel pentru noi.
Sansa parea sa ii surada Sabinei Dorofte, o tanara de 19 ani din Piatra Neamt, dupa ce a intrat la Medicina din UMF “Gr. T. Popa” Iasi. Pe 22 septembrie, Sabina, aflandu-se in cabinetul medical al mamei sale, si-a pierdut cunostiinta din senin si a cazut din picioare. Cand si-a revenit, nu isi simtea partea stanga a corpului.
Analizele efectuate la Piatra Neamt au aratat ca Sabina are pe creier o formatiune cu dimensiunile de 2,3 pe 2,3 cm, diagnosticata initial ca gliom, localizata in centrul motor, in lobul fronto-parietal drept, foarte aproape de centrul vorbirii.
Ulterior s-a dovedit ca formatiunea descoperita nu este un gliom, ci o tumora cerebrala, ce nu poate fi extirpata in totalitate prin operatie chirurgicala, fiind nevoie de radioterapie post-operatorie. Cei mai buni specialisti sunt in Franta, riscurile fiind insa foarte mari, deoarece tanara poate ramane paralizata complet sau si-ar putea pierde viata.
Sabina poate beneficia, insa, de prestatiile sociale care se furnizeaza pe teritoriul statelor membre ale UE. Prin completarea formularului E 112, casa de asigurari de sanatate din Romania poate acoperi costul operatiei si al celor 10 zile de spitalizare necesare interventiei, dar nu si costurile terapiei post-operatorii.
Pentru cei care doresc sa o ajute, au fost puse la dispozitie conturile:
RON: RO32BRMA0280029475900000
EUR: RO67BRMA0280029475995400
USD: RO79BRMA0280029475930000
deschise la Banca Romaneasca.
In cazul in care nu puteti ajunge la sediul bancii sau pentru nelamuriri, puteti contacta orice numar sau adresa de e-mail de mai jos:
Dr.Dorofte Liliana: e-mai: lyl_med@yahoo.com
telefon fix: 0333402283
telefon mobil: 0744581864