Mariuca Nastasiu

tipa cu pantofii galbeni

cu cortul “pe casuta”

Posted by on Apr 22, 2011

cand eram mica, priveam apusul din gradina bunicilor. spre sfarsitul verii, cand ziua era din ce in ce mai scurta, soarele se ascundea dupa Muntele Ceahlau. privit din acel unghi, Ceahlaul pare a fi o casuta si spuneam intotdeauna ca mingea de foc a intrat in ea si va fi in siguranta acolo, pana trece noaptea. dar nu-mi puteam explica de ce dimineata rasare in partea opusa.

vremea a trecut, eu am mai prins la minte si mi-am facut curaj sa urc Ceahlaul si sa dorm o noapte sus. am facut o gasca de vreo 6 si am urcat intr-o sambata, tot spre sfarsitul verii. ajunsi sus, ne-am instalat corturile in poiana destinata camping-ului si am fugit la Cabana Dochia, in apropierea careia ne aflam, sa ne incalzim si sa savuram cel mai bun ceai baut vreodata. am vazut apusul si de sus, de pe “acoprisul casutei”. priveam discul portocaliu si ma simteam iar ca in gradina bunicilor. dar acum vedeam ca soarele nu intra in casuta, ci pleca mai departe. noaptea am inghetat din cauza frigului, dar si de teama viperelor care misunau la cativa metri de zona de camping, iar primele raze de soare ne-au dat afara din cort. si am vazut si rasaritul! pentru cateva minute au fost pe cer si soarele si luna. iar de acolo, de sus, se vedeau atat de clar si pareau atat de aproape de noi…dar totul are un sfarsit. ne-am strans corturile, am mai facut un popas pentru mic dejun si minunatul ceai, la cabana Dochia si am pornit spre poale, printre vipere.
nu e cel mai frumos weekend de vacanta. poate altele au fost mai deosebite. dar e amintirea mea cea mai frumoasa legata de munte :)

Read More

opriti timpul…

Posted by on Apr 19, 2011

ma uitam pe niste poze din perioada liceului si am gasit una cam de cand aveam 16 ani, stand langa tabloul cu mine in clasa I :)) si m-a trasnit…anul asta fac 10 ani de la absolvirea scolii primare :) de acum incep sa se stranga ani in urma mea si ajung la sume rotunde.
nu-mi amintesc prima zi de scoala. nu-mi amintesc prea multe din scoala primara. stiu doar ca aveam o doamna invatatoare foarte severa, care nu prea m-a vazut cu ochi buni. ca orice profesor, avea un elev preferat, iar restul eram de umplutura. i-am dat lovitura de gratie cand a aflat ca am intrat la liceu in clasa a V-a. o perioada nici nu imi raspundea la salut pe strada. acum e la pensie. si de fiecare data cand ne intalnim, imi zambeste cald, asa cum ar fi trebuit sa o faca acum 10 ani si vorbim cat nu vorbeam atunci.
sunt tare curioasa sa aflu despre colegi…pe unde au ajuns…daca sunt la facultate…m-am mai intalnit asa prin oras doar cu 2-3 parca…dar sa stam la povesti, nu. cand ajung acasa, am sa ma uit pe albumul de final de clasa a 4-a si am sa ii caut pe toti. poate puneam de-o intalnire asa mititica. la o bere. ca suntem mari acum :P avem voie ;))

Read More