Mariuca Nastasiu

tipa cu pantofii galbeni

barbatii si femeile

Posted by on Mar 23, 2010

“rasfoind” si eu site-urile, in cautare de stiri pentru…nevermind. ideea e ca am gasit am gasit 2 citate care mi-au placut la nebunie. din pacate, acestea spun adevarul :))

“barbatii sunt simpli…femeile nu sunt simple si intotdeauna presupun ca barbatii sunt la fel de complicati ca si ele, doar ca mai misteriosi. esenta intregii chestiuni e ca barbatii nu gandesc prea mult. sunt ceea ce par a fi. tragic.”

“e bine documentat faptul ca barbatii nu cer indrumari. asta e o chestiune biologica. de asta e nevoie se cateva milioane de spermatozoizi sa localizeze un ovul in ciuda faptului ca ovulul e, comparat cu dimensiunile lor, de marimea statului Wisconsin.”

acestea ii apartin scriitorului si umoristului american David Barry

Read More

amintiri si zambete

Posted by on Mar 14, 2010

presupun ca multi dintre voi ati primit pe mail sau ati descoperit intamplator (sau nu), navigand aiurea pe internet aceasta scrisoare (imi cer scuze de la detinatorul blogului daca se va supara ca i-am “facut reclama” si i-am adus mai multi cititori :D ). anyway…eu nu m-am nascut intre `70-`80. dar tot ma regasesc in cele scrise.
am venit pe lume pe data de 13 iunie 1990, intr-o zi de meircuri ploioasa, in jurul orei 10 dimineata. si am adus un zambet pe fata lu` mami cand a vazut ca sunt fetita (atunci nu era tehnologia de acum si nu putea sti decat dupa dimensiunea burticii ce va tine in brate :)) cu o probabilitate foarte mica). si-a dorit 2 copii, un baiat si o fata. baiatul avea deja 3 ani. eu lipseam :)) asa cum am mai spus si alte dati, nu am avut o copilarie cu plete in vant, codite si fundite ;)) deci am cam fost baietelul nr. 2 =))
revenind la continutul “scrisorii”, nu doar generatiile `70-`80 au mancat orice fara sa tina cont de calorii si E-uri, nu doar ele visau la pustile cu apa si cu siguranta nu au fost ultima generatie care “a jucat `scunsea, castel, ratele si vanatorii, tara tara vrem ostasi, prinsea, sticluta cu otrava, pac pac, hotii si vardistii, ultimii care au strigat un doi trei la perete stai, ultimii care au folosit telefoanele cu fise”. rad de una singura cand imi aduc aminte cum jucam cu prietenii de la bunici, ascunsa langa un cimitir. sau cand bateam mingea pana noaptea tarziu si venea mamaia cu batul dupa noi :)) si picam apoi intr-un somn adanc, plini de praf si de multe ori cu burtile goale, pentru ca uitam sa mai mancam, iar a doua zi ne trezea mirosul grozav al turtelor pe plita. am crescut si eu pe muzica lui michael jackson, dj bobo, backstreet boys, spice girls, abba, queen, sandra, cher…si-mi amintesc cu placere si de formatiile romanestii care au aparut peste noapte, s-au bucurat pe moment de glorie si au disparut: genius, asia, candy, andre…
uneori tata ne mai punea discuri de vinil sa ascultam, cu toma caragiu, stela si arsinel, cu povesti de seara. si acum cand mai ajung in preajma pick-up-ului ascult ivan turbinca sau soacra cu trei nurori :D si era atat de frumos inainte…imi mai amintesc si de diapozitive (sau diafilme) cu povesti. eh? pe astea nu le-a pomenit nimeni de multa vreme: punguta cu doi bani, turtita fermecata, zdreanta…cautati pe youtube sau trilulilu si poate va amintiti :P mi-ar placea sa le arat/citesc si copiilor mei povestile de pe diapozitive…dar cine stie daca voi mai gasi aparatura necesara…
la ora 6 lasam joaca si ne urcam pe “varful patului”, in fata televizorului, pentru ca incepea sunset beach (noi ziceam sus in beci :)) ). mai aveam dimineata felicity, farmece, salvati de clopotel (izbaviti di tilincuta :)) ), in weekend era pachetul cu desenele de la disney cu faimoasele personaje mikey mouse, donald duck, pluto, goofie…imi amintesc apoi de sailor moon, under dog, winnie the pooh. alea desene, frate…nu prostiile de astazi in care personajele sunt precum cateii aceia din masini care se misca atunci cand dai prin gropi. si tin si eu minte emisiunile feriti-va de magarus, tip top minitop, da sau ba, abracadabra…
nu am asa multe amintiri legate de tehnologie cum spun cei din generatiile de dinainte de revolutie ca noi, “astia mici si prosti”, am avea. nu am avut aparat video, ci vreo 17 ani acelasi televizor (alb, negru, alb, negru, nei nei nei =)) ), imi era frica sa deschid calculatorul, nu am avut nici jocuri tetris, nici pe televizor, nici tamagotchi, iar de mario cred ca am auzit pe la 13-14 ani. dar aveam piese lego cu ajutorul carora construiam robotei, impreuna cu fratele meu, pentru ca mai apoi sa ne asezam unul intr-o parte a camerei si unul in cealalta, cu roboteii in fata, aruncand cu ce prindeam la mana pentru a “distruge adversarul” ;)) aveam palete de bedminton si niciodata nu nimeream fluturasul, dar imi placea sa alerg dupa el :)) ufff…sunt atat de multe lucruri minunate pe care le-am trait si noi, cei de dupa `90. indiferent de perioada in care s-a nascut, oricine e supravietuitor. pentru ca a ajuns ziua de astazi si pentru ca are amintiri frumoase de ieri.
pe masura ce-mi mai amintesc, mai postez cate ceva ;)

update: voi ati mancat vreodata nuci cu mamaliga? :D eu da :P

Read More